EKG (abreviere de la Electrocardiogramă) este o investigație medicală neinvazivă care înregistrează activitatea electrică a inimii. Cu ajutorul acesteia, medicii pot observa modul în care inima funcționează – dacă bate regulat, dacă există tulburări de ritm, leziuni ale mușchiului cardiac sau semne de suprasolicitare. Este una dintre cele mai rapide, sigure și utile metode de diagnostic în cardiologie.
Ce înseamnă EKG și cum funcționează
Inima este un mușchi care funcționează prin impulsuri electrice generate de un sistem intern de conducere. Aceste impulsuri determină contracțiile ritmice ale atriilor și ventriculelor, permițând circulația sângelui în organism.
Electrocardiograma măsoară și înregistrează aceste impulsuri electrice cu ajutorul unor electrozi lipiți pe piele – de obicei, pe piept, brațe și picioare. Semnalele captate sunt apoi afișate pe un grafic sub forma unor unde (P, QRS, T), fiecare reprezentând o fază a activității inimii.
Aparatul folosit poartă denumirea de electrocardiograf, iar rezultatul – electrocardiogramă (EKG) – este o linie ondulată care reflectă bătăile inimii în timp real.
Cum se face o electrocardiogramă
Procedura este simplă, rapidă și complet nedureroasă:
- Pacientul este rugat să se întindă pe spate, într-o poziție relaxată.
- Asistenta aplică electrozi pe piele, după ce curăță zona pentru a asigura contactul bun.
- Aparatul EKG înregistrează activitatea electrică a inimii timp de câteva secunde.
- Rezultatul este tipărit sau afișat digital pentru interpretare de către medicul cardiolog.
Întreaga procedură durează 2–5 minute și nu necesită nicio pregătire specială, deși este recomandat să se evite efortul intens și consumul de cafeină sau tutun înainte de test.
Ce poate arăta un EKG
Electrocardiograma oferă informații esențiale despre starea inimii. Printre cele mai importante aspecte depistate se numără:
- Ritmul cardiac – dacă inima bate regulat (ritm sinusal) sau prezintă aritmii.
- Frecvența cardiacă – câte bătăi pe minut are inima (normal: 60–100 bpm la adult).
- Tulburări de conducere electrică – blocuri atrioventriculare, sindroame de preexcitare.
- Semne de ischemie miocardică – lipsa oxigenului la nivelul mușchiului inimii.
- Infarctul miocardic – modificări caracteristice care indică un atac de cord recent sau vechi.
- Hipertrofia cardiacă – îngroșarea pereților inimii cauzată de efort suplimentar.
- Tulburări electrolitice – modificări cauzate de dezechilibre de potasiu, calciu sau sodiu.
În combinație cu alte analize (ecocardiografie, teste de efort, analize de sânge), EKG-ul oferă o imagine completă asupra sănătății inimii.
Tipuri de EKG
- EKG de repaus
Este cea mai frecventă formă. Se efectuează în stare de relaxare și oferă o imagine generală a activității cardiace.
- EKG de efort
Pacientul este monitorizat în timp ce merge pe o bandă rulantă sau pedalează pe o bicicletă. Acest test arată cum reacționează inima la stres fizic și este esențial pentru diagnosticarea bolii coronariene.
- Monitorizarea Holter EKG
Este o înregistrare continuă a activității inimii pe o perioadă de 24–48 de ore, folosind un dispozitiv portabil. Este recomandată atunci când simptomele (palpitații, amețeli, pierderi de cunoștință) apar intermitent și nu pot fi surprinse printr-un EKG standard.
Când este recomandată o electrocardiogramă
Medicul poate recomanda efectuarea unui EKG în următoarele situații:
- dureri în piept, senzație de presiune sau arsură;
- palpitații sau bătăi neregulate ale inimii;
- amețeli, leșinuri sau oboseală inexplicabilă;
- monitorizarea tratamentului cardiac;
- controale periodice pentru persoanele cu factori de risc (hipertensiune, diabet, colesterol mare, fumat).
De asemenea, EKG-ul este obligatoriu înaintea intervențiilor chirurgicale, în cadrul consultațiilor de medicină muncii sau la sportivi, pentru evaluarea capacității cardiace.
Avantajele EKG-ului
- Rapid și nedureros – durează câteva minute și nu implică disconfort.
- Neinvaziv – nu necesită injecții, radiații sau pregătiri speciale.
- Accesibil – disponibil în aproape toate clinicile și spitalele.
- Eficient – oferă informații clare despre funcționarea inimii.
- Util în urgențe – poate salva vieți prin depistarea imediată a unui infarct.
Limitările investigației
Un EKG standard surprinde activitatea inimii doar pentru câteva secunde. Dacă tulburarea de ritm este intermitentă, ea poate trece neobservată. În aceste cazuri, se recomandă monitorizarea Holter sau alte teste suplimentare.
De asemenea, anumite modificări ale EKG-ului pot fi influențate de vârstă, medicamente sau condiții temporare (de exemplu, febră sau anxietate). Interpretarea trebuie făcută întotdeauna de un cardiolog.
Concluzie
EKG-ul este o metodă simplă, rapidă și sigură de a verifica sănătatea inimii. Prin înregistrarea activității electrice a mușchiului cardiac, ajută la diagnosticarea timpurie a afecțiunilor cardiovasculare, de la aritmii ușoare până la infarct. Chiar dacă este o investigație de rutină, importanța sa este uriașă: un EKG efectuat la timp poate preveni complicații grave și poate salva vieți. Așadar, dacă apar simptome precum dureri toracice, palpitații sau oboseală inexplicabilă, un control cardiologic cu EKG este primul pas spre siguranță și sănătate.
